Pasarea Phoenix

Nu pot sa cred! Viata e atat de cruda uneori de iti lasa impresia ca isi bate joc de tine. Te vede ca suferi, dar te face sa suferi si mai mult! Sora mea mi-a zis ca asa vrea Dumnezeu, ca sa ma pot maturiza. Si am intrebat-o: "Oare Dumnezeu vrea sa ma transforme in martir?" Ani de suferinta, ani de greutati, ani de chinuri sub o masca perfecta: o fata rotunda, cu obrajii plinii si mereu rozalii, ochii mari caprui, conturati de un machiaj impecabil, nasul ferm, buzele conturate in linii fine, mereu zambind, parul lung, drept, ce imi incadreaza fata, asa cum face rama cu o fotografie.

Toti imi spun sa ma linistesc, sa ridic capul, sa ma scutur de praf si sa merg mai departe! Ce n-as da sa am putere acum sa imi continui drumul! Mi-am pierdut increderea in mine, asa cum isi pierd foioasele frunzele toamna. Nu mai pot spera, nu mai pot crede ca va fi bine! Ce cruzi sunt oamenii! Viata lor o transforma intr-o cursa de formula 1 de pus pierdici. E trist, dar adevarat! Calca pe oameni ca sa ajunga "oameni"! Monstrii ai societatii, incetati sa imi mai impungeti aripile!! Vreau sa zbor, sa ma ridic dintre voi, mizerabililor! Vreau sa imi ating visul! Mi-ati furat creierul cu vartejul vostru de nebunie! Cu ce am gresit pamantului asta de ma pedepsiti asa? V-am oferit toata dragostea mea! Mi-ati frant-o in bucatele si ati aruncat-o in vant!

Iar TU! Da! TU! De ce te joci? Crezi ca inima mea e o minge de baschet cu care poti dribla? Crezi ca sufletul meu este urna cu cenusa pe care TU ai permisiunea sa o risipesti asa cum vrei? Esti tiranul intre tirani! TU mi-ai frant pentru totdeauna aripile! TU mi-ai curmat zborul! TU erai speranta mea! TU erai credinta mea! TU erai sansa mea! Dar ai spulberat tot! Ai risipit tot! Cine te crezi? Ce zeitate te consideri de iti arogi asemenea drepturi? Te anunt cu bucurie ca esti doar un vierme! Un MURITOR ca noi ceilalti! Coboara de pe piedestal si priveste in jurul tau! Nu-i asa ca e mai cald aici jos? MURITORULE, ceea ce nu stii este ca sunt pasare maiastra! Voi reinvia din propria-mi cenusa, precum Phoenix, mult mai frumoasa si mai mandra ca pana acum! Si te voi zdrobi, vierme, cu ceea ce voi avea! Te voi mutila fara sa te ating, iti voi despica trupul iar apoi il voi arde si voi da drumul cenusii in vant, asa cum mi-ai facut tu mie!
TU erai totul, vierme muritor!