Emptiness

Am ridicat un castel! Cel mai impunator! Nu a vazut lumea de cand este asa minunatie! L-am inflorat, l-am colorat, l-am finisat! L-am ridicat acolo, sus, pe cea mai inalta stanca a lumii! Poti sa vezi totul, poti sa simti totul, poti sa ai totul de acolo! Poti sa si zbori daca vrei!

Sentimentul libertatii e atat de dulce! Frumusetea lumii ce ma inconjoara abia am inceput sa o descopar! O floare, un copac, o pasare, un cantec, un joc, un dans... Libertate! Rad cu toata fiinta mea caci sunt libera sa fac ce vreau! 

Prin gradinile mandre ma plimb, inspirand aer curat, proaspat. E mult de mers, dar nu obosesc niciodata. Dar e atat de multa liniste! Nu aud nici o vorba omeneasca! Mi-as dori sa aud macar un sunet uman...Un semn, un gest, o respiratie... Maybe I'm just blind... dar nici un fior al prezentei umane... De ce e gol? De ce nu e nimeni? De ce se tem de acest urcus? E anevoios, ce-i drept, dar frumusetea locului e mai mult decat raiul!

De ce fug toti? Niste lasi... Se complac in mizerie... Se plafoneaza si prefera doar scancetul vantului care matura totul in cale... Apa le ineaca gandurile si inimile... Sunt pustiiti de atata rautate, sunt manipulati de minciuna...

Privesc in marele hau si ma tenteaza sa sar... De ce? 

De singuratate!

Freedom

Dansul inseamna mai mult decat arta. Dans inseamna plutire, dansul este o impletire de real si ireal. Dansul este o metafora a esentei naturii. Din dans s-a nascut lumea si tot prin dans traieste. Dansul este emotie, este fericire, este iubire, este pasiune. Si Dumnezeu danseaza o data cu universul pe care l-a creat! Dansul inseamna libertate, putere, suflet! Dansul nu este ceva lumesc, este ceva supraomenesc! Doar cei cu adevarat inzestrati o pot face, cei care s-au nascut pentru a dansa. E greu de descris in cuvinte ce inseamna dansul! Dar ceea ce se simte in acel moment, este mai mult decat o descatusare de cotidian! Este fericire pura, este libertate, este iubirea neprihanita de frumos! Dansul aduce zambete si bucura! Dansul inseamna viata!

Si am castigat...

Antonime

Pamant albastru, taram nestavilit al apelor ocean
Tu, legiune a intinsului neant
Ma faci sa zac in neputinta mea de a fi om!
Caci din furia ta ma nasc
Si in iubirea ta mor!
Tu, demon angelic, ma prefaci in scrum cu flacara ta!
Tu, inger demonic, ma inalti cu aripa ta!
Da-mi o mana s-un picior sa ies din groapa nefericirii!
Da-mi o gura s-un amor sa ma bucur de patima iubirii!

I miss you...

Nu am fost atat de contrariata in sentimente niciodata in viata mea cum am fost astazi...O lupta pe viata si pe moarte se dadea in sufletul meu: tristete vs. fericire. Cel mai frustrant moment...

Am iesit la plimbare printr-un parc amenajat special de sarbatori...Afara ningea des...Era frumos...Mi-a umplut ziua de bucurie...Simteam ca vin sarbatorile, ca e moment de bucurie! Patinoarul amenajat era plin de lume fericita, pe o scena alaturata, un grup de copii cantau colinde care te duceau pana la cer si inapoi. Sute de mii de luminite aprinse, un brad imens impodopit cu de toate...Parinti, copii, bunici, catei, purcei, de la cel mai mic pana la cel mai mare se imbatau cu mirosul de turta dulce si vin fiert si admirau frumusetea naturii... Se bucurau de ea...Eram atat de fericita sa vad atatea zambete in jurul meu si atata frumusete...

Dar ceva foarte important lipsea, ca si cum era doar jumatate din mine...Ca si cum eram dezbracata, ca si cum mi-era foame, ca si ma sufoca...Si dintr-o data am simtit nevoie sa plang...M-as fi trantit pe o banca si as fi plans ca un copil caruia i-a disparut jucaria preferata...Imi venea sa intreb pe toata lumea "De ce? De ce nu e aici cu mine? De ce nu ne putem bucura impreuna de toate frumusetile astea? De ce nu suntem si noi pe patinoar acolo?" Eram cumplit de trista, desi toate frumusetile din jurul meu ma bucurau...

Nu erai tu acolo sa faci fericirea completa, sa ne tinem de mana si sa fugim de nebuni prin ninsoare, sa ne sarutam cu patima, sa ne uitam la toti patinatorii si sa radem de ei, sa ne strangem in brate pentru ca am inghetat, sa ne oprim la o casuta sa bem un pahar de vin fiert, sa ne maimutarim, iar ceilalti sa se uite ingaduitori la noi, bucurandu-se de fericirea noastra, de iubirea noastra...

Nu exista cuvinte sa descriu ce am simtit si cat nenorocita eram in nefericirea mea fericita....

Mixture of magic

Cu ce gand as putea sa incep cand toate se bulucesc in mintea mea, cand toate sunt alandala?

Am citit tot... o data, de doua ori, de n ori! De fiecare data sorb cuvintele, le citesc ca si cum nu le-as mai fi citit inainte! Le savurez ca pe niste bucati de ciocolata fina... Sunt lucruri pe care le cunosc, dar parca nu le stiu...Ma pierd in maretia lor...

Si le recitesc la infinit...Si fiecare fraza aduce cu sine inca un plus de fericire inca doua lacrimi in ochii mei, caci DA, plang de fericire!

Ma transform in fluture si zbor, zbor pana la tine! Dormi ca un prunc...Dormi, copil frumos! Te sarut usor pe frunte, fara sa ma simti...Te misti usor si fug...Mi-e teama sa nu iti stric somnul dulce...Sweet dreams, angel!

Ma intorc in cotidian si ma pierd iarasi in rutina, in realitatea mult prea cruda pentru un biet suflet...Si sufar si ma intorc la povestea ta...A NOASTRA...Si iarasi rad si plang laolalta...

Copilul meu dulce, ti-am zis ca am gandurile amestecate? Dar ti-am spus vreodata ca te iubesc? Ti-am aratat vreodata cat imi lipsesti?

Passion

Prinsa in capcana destinului, ma zbat sa ies din ea, sa fug acolo unde inima imi calauzeste pasii. In zbuciumul meu, imi zdrobesc carnea si ma doare! Ma doare atat de tare...

Doua boabe, urmate de alte doua si tot asa, se scurg pe obrajii reci de atata departare. Cu privirea umeda, privesc orizontul si incerc sa ajung pana la tine cu ochii. Dar nu pot...Si mi-i tare dor de tine, copil razvratit al meu!

Iti amintesti tu, puisor, cum te asezai langa mine, iti lipeai trupul firav de trupul meu si iti lasai incet capul pe sanul meu, ascultand cum imi bate inima? Te fascina! Te jucai in parul meu, iar eu, bland, te mangaiam pe par, pe chip, iti sarutam gatul, obrajii, gura...Imi cereai sa iti spun povesti ca sa adormi cu gandul la zane...Si iti povesteam...

Iar tu, copil nazbatios, ma opreai brusc si imi striveai buzele cu atata patima ca imi dadea sangele. Si puneai stapanire pe mine...Imi frematai fiecare celula a corpului, o doreai si o iubeai...O transformai in sclava ta...Si ma faceai femeie, si ma iubeai ca pe nimeni alta...Si ma ridicai la cer si imi sopteai soapte pline de pasiune, tandrete, dorinta...Si te vroiam si mai mult pentru mine si cu cat crestea dorinta cu atat mai mult incepeam sa te controlez, sa te dresez, sa-ti fiu stapana...

Si uite-asa ne iubeam...

Si uite-asa eram rege si regina...

Si uite-asa departarea ne subjuga acum...

Si uite-asa contemplu acum acele nopti in care iti dadeam iubirea sub pura si te alintam, copil al pasiunii!

Si uite-asa acum mor de dor...

Esti...

Ma uit la tine...Esti atat de departe, dar totusi aproape...Stiu ca in curand voi fi o ghinda pe care o vei tine in palme...

Esti inuman...Esti fragil, de neatins...Te-as tine in vitrina ca pe un bibelou...Te-as admira ani si nu m-as satura sa te vad...

Esti diafan si angelic...Ai aripi si zbori...Ma vei purta cu tine oare?

Esti puternic...Ai toata forta adunata in tine...Sa nu ma frangi!

Esti tiranic...Culegi respect...Imi subjugi mintea si faci ce vrei cu ea. Nu o rapi!

Esti... Esti...

Oare cum esti?